Andrei Bodiu

S-a tot vorbit de anti-poezie în cazul lui Bodiu. Denominația nu e totuși dintre cele mai fericite. Mai potrivită ar fi cea a post-lirismului aflat în opoziție, oarecum, cu neo-expresionismul lui Ioan Es. Pop. Poezia nu-i mai oferă autorului simple ocazii de exhibare a subiectivității ultragiate ci, dimpotrivă, aceasta se produce (aproape singură, parcă) printr-o obiectivă înregistrare a exteriorității. Or, o astfel de rostire nu se îndreaptă împotriva mijloacelor poetice, ci, din contră, în direcția redescoperirii ori democratizării procedeelor de producție literară. Altfel spus, cuvântul nu aparține numai celui inspirat, ci, mai ales, lumii înconjurătoare: pereților de sticlă vopsiți, zidurilor scrise cu cretă. Obiectele și oamenii din jurul lui devin, în consecință, simpli purtători de cuvinte. Pe scurt, meritul cel mai mare al unui asemenea proiect e cel al lărgirii sferei literare: literatura, ne demonstrează herderian scriitorul, se poate face din simple întrebări, din mersul la o bere sau, mai simplu, din ce găsești prin buzunare. Reușita cea mai însemnată a acestor texte inteligente, nu o dată scrise în vederea subminării cititorului, texte atent șlefuite, cu tonalități și registre uneori grave alteori banale (ambele însă la fel de impozante), proiectând imagini de-a dreptul bulversante este aceea de a instaura o capodoperă a moderației în mijlocul schemelor, al ritmurilor și al formulelor postmodernismului.

Poetique Concrète – Poesis International, anul VI, nr. 2 (18), 2016

oameni-obositi

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s