Ishion Hutchinson

Născut în Port antonio, Jamaica, Ishion Hutchinson (n. 22 august 1983) este doctor în filologie cu o teză susținută în cadrul universității din Utah. A publicat două volume de poezie: „Far District” în 2010 pentru care a primit premiul Pen/Joyce Osterweil și „House of Lords and Commons”, tipărit anul trecut la Farrar, Straus and Giroux. Pe lângă Whiting Writers’ award, Hutchinson primește, în 2017, prestigiosul national book Critics Circle award pentru poezie, dar și o bursă Guggenheim pentru creație artistică. Profesor la Cornell university, publică în 2015 o carte digitală intitulată „The garden”. Caraibeanul se remarcă, s-a spus deja, prin construcțiile sale sintactice bizare, dar și prin felul în care memoria și peisajele copilăriei transformă lirica sa într-un soi de panoptism huliganic. (Alex Ciorogar)

 

Spațiul Negru

Pot aduce aura
în peștera nopții, silențios
cu muzica (nu mă-ntreba ce muzică),

pentru ea umbrită acolo
în lumina lunii; ochelarii ei aburiți împrejurul ramelor;

ochii ei sălbatici fixați
pe lintoul ușii
în timp ce bufnița de ceară se holbează înapoi la mine. Sunt bumbăcelul ei

copacul pieptănat de briză alb la nota ei finală diminuendo poco a poco …

afro-lunar, eu însumi mă depășesc pe mine fascinat de ea.

ea pleacă și eu mă preling sub mugurii negrii
de sub casa ei, pentru a ridica

un clopot de somon pe deal dizolvând norii moi fractalici fără mâhnire sau malițiozitate.

 

Un Marș

Lecția zilei: Siria și Stiria
Pentru Siria, citește: Drapelul său cuceritor

flutura din Siria.
Și pentru Stiria: Privește această harpă de sânge,

mapând

acum sunt conectat. Voi ajunge deasupra vocea mea tremurând de dragul pădurii pe asfalt. Vei vedea stelele în cranii

sclipitoare, sinaptice, intermitente, la marginea groazei – a fost, probabil, un petec de brazi, mesteceni? –
Oricum. nu te împotmoli

în termeni; ei au entropia
în comun, dăunătoare bunăstării comunale acei obtuzi centurioni în flacăra

bougainvillei, căutăturile lor brevetate
pline de surprize. Discurs diversificat. Cruzime. Dreptate. Mă rog,  fii totuși

atent la luptă – albă
pantera ce plutește în sus pe lângă stâlp – umbra crește tot mai mare pe pământ

 

Omagiu: Vallejo

Prinse în plasa procreației, asprele anunțuri mortuare
ale vieților secunde lumina spitalului solstițiu jefuit

o cezariană binecuvântată și acum avem republică,
pâinea sub braț, vărsătorul mărilor: Cetus, Cristos.

trece mierla și-mi pun jacheta herringbone, gargoi cu aripi fremătând domină clădirile,

ploaia întunecă pavajul, Vallejo și Vallejo alergând
pe eager Street; Marți, mi-aduc aminte de piatra albă

în șuieratul sălbatic și vid al asteriscului; în ecare Marți, se așază
la amiază, lângă Catedrală, mierle se așază încet pe biddle Street.

 

TRIBUNA • NR. 352 • 1-15 mai 2017

https://www.revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2017/06/352_INTERIOR.pdf

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s