Dan Sociu – Uau

„Elegiile berlineze“

Deși neintenționat, postfața deja clasicizată (și sclipitoare în multe momente) a lui Bogdan-Alexandru Stănescu, din Vino cu mine știu exact unde mergem (Polirom, 2015), îi face totuși un deserviciu poetului „mizerabilist“, fiindcă proiectează, în esență, întreaga carieră a lui Dan Sociu pe un nefericit fundal teleologic: așa-zisa evoluție e rapid schițată drept un soi de roman autobiografic postmodern în care realismul se împletește fără prea multe probleme cu onirismul. Exact asta pare însă a fi problema centrală a noului volum. Și anume că, cel puțin în ultima treime a cărții, autorul însuși se arată a fi fost convins de necesitatea neverosimilă, în fond, de a reinventa în continuare destinul propriei sale traiectorii scriitoricești. Ultimele aproximativ 30 de pagini ni-l prezintă, așadar, pe Sociu străduindu-se din răsputeri să împingă Bildungs-ul către noi teritorii. Varianta pe care o alege transformă romanul postmodern, virînd dinspre naturalismul autoficțional înspre misticismul transgresiv.

Autorul transcrie o serie întreagă de experiențe într-adevăr inedite, dar perspectivele multiple (vorbește, la un moment dat, chiar de „timpul lecturii“) cu care se joacă trădează, din păcate, miza centrală a volumului. Fără să se mai limiteze la înregistrarea literală a evenimentelor, Sociu nu își narativizează acum nimic altceva decît propria sa lectură interpretativă. Mergînd dincolo de alegorie, acțiunile relatate dobîndesc aici o inadecvată dimensiune anagogică.

Un experiment nereușit, din păcate, dar, trebuie să recunoaștem, de altfel, că majoritatea volumelor semnate de Sociu au fost, pînă la urmă, inegale. Chiar dacă primele două părți rămîn, așadar, excelente, ele ar fi putut figura fără probleme în cartea anterioară. Cu toate acestea însă, mai mult decît un excelent stilist, Sociu se dovedește a fi aici și un foarte bun designer al spațiului tipografic. Relația ponderată pe care fiecare text pare să o întrețină între spațiul grafic și cel alb devine simptomatică pentru cîteva dintre întrebările majore la care noul volum încearcă să găsească un răspuns – căutarea liniștii sau a sensului vieții în fața deznădejdii, tentația renunțării și, în sfîrșit, rolul artei.

Citește textul întreg aici!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s